Regresar   |  
Lu dxiña ne lu verdura: guituxembe’   |   Lengua Zapoteco, Istmo
Traducciones:
Lu dxiña ne lu verdura: guituxembe’
Didxazá (Zapoteco, Istmo)
Cucurbita ficifolia
Nom RedList Cites
Chilacayota, Chilacayote, Guituxembe’, Mánh  kuá , Nachojmí, Yi ka tziw, yutu wechi
Didxazá

Lu dxiña ne lu verdura: guituxembe’

Didxazá
 
*xitlali.aguirre@secihti.mx Secihti/JebOax
Guitudi' rudiini ra naga’nda’ ne ra nuu gudxa. Runibia'cabe laa ti naro'ba' ca xcuananaxhini bia’ gande bichii ne chupa lategande bichii cm ziuula', nazumba ne nagacahuica’ xtieeca' napaca' línea ne pipihuiini' naquichi’ ládica’ (figura 1); nuu caadxi cá yagadi' ni naquichi' cuananaxhi ni rudiica', huaxa nagabasi nga nácani. Ndisi nga guitu ni rudii la ca layú nasoo; ndaani' guidxi Zaguita, nuuni jmá luguia’ que ti guixhiaapa metro sobre nivel del mar, ne rugaandani bia' chupa guixhiaapa tapa gayuaa metro. Rudxiibacabeni guiá' guidxi Zaguita (Chihuahua) zaqueca Chiapas, ne lu ca guidxi Jalisco, Michoacán, Estado de México, Morelos, Puebla, Tlaxcala ne Veracruz; ne neza guete' Lula' ne Chiapas. Lisaadi’ laca riroobani lu ca layú naga’nda' xti' ca dani lu América del Sur, ra zeeda ca guidxi sicasi Costa Rica, Colombia, Ecuador, Perú ne (Lira-Saade 1995; Aguirre-Dugua et al. 2023).
Guitudi' runibia'cabe laa sica chilacayota o chilacayote, ne zeedani lu diidxa' náhuatl. América del sur la, dunabepe' nga rului’ca’ xtale sica runibia'cabe laa xisi la jmá nachucu lá; sicasi “lacayote” o “cayote”. Sica ca guidxi xti' America del sur riquiiñe’ca’ ti lá ni zeeda lu diidxa' náhuatlchilacayote”, nuu binni ná ,ndi’ nga ni rului' guitudi’ bialeni Mesoamérica, racaru’ bireecheni ne yendani América del Sur. Huaxa dxandí’ nga América del Sur nga ra jmá nuu xtale ne guiralu cuananaxhi, ni rari’ Zaguita qué ridxela, ne raca nga nuu ca duuba' arqueológico jmá nayooxho’ xti' ca lisaaca, ngue runi zandaca bialeni América del Sur, ne racaru’ yenécabeni neza guiá’ ra yendani Mesoamérica (Barrera-Redondo et al. 2020; Aguirre-Dugua et al. 2023).
Zaguita dunabepe' nga ruuyacabe laa lu ca layú xti' ca yoo, ni naca ca ni rudxiiba’cabe lu layú o lu ca layú ra nabeza binni, ti nabepe’ nga nadipala’dxi’ni ne guirá' guendanagana guidxiñani. Lu cá guidxi ra rudxiiba'cani, guirá’ sica riquiiñe' binni xcuananaxhini. Ca xpiidxi'ni (laasica' nga ca biidxi' nayaase’ lade guirá' ca guitu ni rudxiiba'cabe, huaxape’ lade lade nga nuu ca cuananaxhi ni naquichi' ca xpiidxi'ca’) zanda gaguini ne caadxi zidi, ne la’dxi' xti'ni zanda guiquiiñe’ gacané nisa naga’nda' o sica cuananaxhi ne dxiña. Huaxa jmá rócabeni sica runibia'cabe cuananaxhiri’ni’, ni nahuiini'ca’ rugácabe laaca’ ti gócabe laaca’ sica verdura (Lira-Saade 1995).

Referencias
  • Aguirre-Dugua, X, Barrera-Redondo, J, Gasca-Pineda, J, Vázquez-Lobo, A, López-Camacho, A, Sánchez-de la Vega, G, Castellanos-Morales, G, Scheinvar, E, Aguirre-Planter, E, Lira-Saade, R, et al. 2023. Population genomics of domesticated Cucurbita ficifolia reveals a recent bottleneck and low gene flow with wild relatives. Plants (12): 3989. https://doi.org/10.3390/plants12233989
  • Barrera-Redondo, J, Hernández-Rosales, HS, Cañedo-Torres, V, Aréstegui-Alegría, K, Torres-Guevara, J, Parra, F, Torres-García, I, Casas, A. 2020. Landrace diversity and local selection criteria of domesticated squashes and gourds (Cucurbita) in the Central Andean mountain range of Peru: Tomayquichua, Huánuco. Botanical Sciences (98): 101-116. https://doi.org/10.17129/botsci.2239
  • Lira-Saade, R. 1995. Estudios taxonómicos y ecogeográficos de las Cucurbitaceae latinoamericanas de importancia económica. International Plant Genetic Resources Institute, Rome, Italy. [ISBN 92-9043-263-2]
Traducción y voz en lengua Didxazá (Zapoteco, Istmo): Juchitán de Zaragoza
*yuunenisa@hotmail.com
Editor responsable: Enrique Scheinvar Gottdiener , escheinvar@gmail.com

Forma de citar:

Aguirre-Dugua X. 2026. Lu dxiña ne lu verdura: guituxembe’ (Zapoteco, Istmo; Guerra- N.). v.1.10 Cédulas del Jardín en lenguas originarias. https://www.cedulasdeljardin.mxcedula/IxMxJebOax/chilacayota_zai accesado el 17 de junio de 2026
Esta versión: v.1.1
Versiones previas: Aún no hay versiones previas
Compartir esta cédula en tus redes
Licencia. Se concede permiso para copiar, distribuir y/o modificar este documento bajo los términos de la Licencia de Documentación Libre de GNU, Versión 1.3 o cualquier versión posterior publicada por la Free Software Foundation; sin Secciones Invariantes, Textos de Portada y Textos de Contraportada.
Visitas: 3    
Fuente: Facebook
Autor(a) Tia Rufi
Tía Rufi, nos explica cómo hacer dulce de chilacayota desde Chalcatongo de Hidalgo, en Oaxaca.
Fuente: Facebook
Autor(a) La favorita 103 FM Miahuatlán
Venta de chalacayota con maíz en Miahuatlán
Fuente: Enciclovida
Autor(a) Enciclovida, Conabio
Datos de la especie
Fuente: World Flora Online
Autor(a) World Flora Online
Cucurbita ficifolia
Programación y mantenimiento

Enrique Scheinvar
Investigador por México, Secihti/JebOax
enrique.scheinvar@secihti.mx

Diseño web

Alma Lizeth Pérez Bautista
Servicio social, JebOax, 2023

Enrique Scheinvar
Investigador por México Secihti/JebOax, 2025

Licencia

Este software se distribuye bajo la Licencia Pública General de GNU (GPL) versión 3, lo que significa que es software libre: puedes usarlo, copiarlo, modificarlo y redistribuirlo bajo los términos de la licencia. El código fuente está disponible públicamente para fomentar la transparencia, la auditoría técnica y el desarrollo colaborativo.