Regresar   |  
Nanche naxiñá, nanixe, naxiñá’
ne naihuiini’, ¿tu naca’?   |   Lengua Zapoteco, Istmo
Traducciones:
Nanche naxiñá, nanixe, naxiñá’
ne naihuiini’, ¿tu naca’?
Didxazá (Zapoteco, Istmo)
Banduy xnia, Nakants wean, Nanche naxiñá’, Nántyi kuá’a, acerola mexicana, cereza colorada, guachocote, guajocote, nanche de monte, nanche iní, nanche rojo
Didxazá

Nanche naxiñá, nanixe, naxiñá’
ne naihuiini’, ¿tu naca’?

Didxazá
 
1 Jardín Etnobiológico de Oaxaca   |   2 *nizagt@gmail.com Secihti/JebOax
Pa lu ca beeu mayo ra hugaanda chindá noviembre, nuulu' lu xiixa guidxi xti' ca selva nabidxi xti' guidxi Zaguita, cadi dxagayaadi’ nga guedagunadiagalu’ lá nanche o nance; ne pa gatanalu’ caadxi la, zandaca gannalu’ gadxesi nga ni naca ca cuananaxhi ni cani’cabe, ca ni naguchi nabidoola xti' Byrsonima crassifolia Kunth, o ca ni naxiñá’ napa la’dxi’ xti' Malpighia mexicana A. Juss. Dunabepe' nga riula’dxi’cabe ne rócabecani Zaguita, huaxa biquedi’ la, chiguininu ne chiguzeete’nu nanche naxiñá’, M. mexicana, ni ra layú rudii ne rigaa runibia’cabe laa sicasi: nanche naxiñá', nanche gui’xhi', acerola mexicana, cereza colorada, guajocote o guachocote, ne xcaadxi’ru jmá lá (Tena et al., 2020). Maca raca xtalepe’ iza, lu xhi guyuu ca niru binni zániru laanu nga ró ca guidxi xti' Zaguita xti'nu ca cuananaxhidi’; sicasi cuananaxhi guladigasi la, o sicasi guiale laaca’ gúnicani.
Malpighia mexicana nga ti yagaga' nahuiini' nasoo bia’ xhono Metro, nazahui ti’xhi’ ne xtale yaganá’, nuu bieque lu xcú ne rihuini mancha naquichi’. Dunabepe’ nga lade lade ne zuxhele’ nuu ca xpandaga ne bixhiidi’, nazumba ne cábiqueca’, ziuula' bia’ lu tapa garonda’ ne chii ne gaayu' cm, ne nalaga bia’ lu chupa ne xhonno cm. Ca guie' xti’ni nácaca' be’za’ (corimbos) bia’ lu tapa ne chii ne xhoopa' guie', bia’ chii ne gaayu' mm, ne gaayu' sépalo ne corola ni napa gaayu' pétalo dentados, ra galaca’ rácaca’ rosa. Ca manihuiini' rucheecheca' ca xcuananaxhi, nácaca' [globoso] ne nápaca' la’dxi’, nalaga bia’ lu chupa ne chonna cm, nachui’ ladi ne nanaande’ xpichuga, rixiñá ra laa gala; ndaani' nuu chonna biidxi’ nabata ne nachuga ladi (testa), ni daguné xtalepe’ fibra.
Sicasi xcaadxi género xti' ca yagahuiini’ xti' ca selva nabidxi napa guidxi Zaguita, Zaguita nga naca tobi ca ra jmá dxá’ ne napa guiralú ca género Malpighia; ne Anderson (2013) ná, lu guiropa nga beeda génerodi’ Centroamérica ne Venezuela. Lisaa M. mexicana daapani lu ca selva nabidxi, lu ca guidxi Michoacán, cuenca xti' Balsas, lu Pacífico mexicano, ne rugaandani Chiapas; laca rireecheni xcaadxi guidxi sicasi el Salvador, hauxa raqué dunabepe' caadxicani ne zuxelexhaata’pe’cani ne layú xti' guidxi Zaguita. Zanda nga gudxiibacabeni lu ti ndaasi layú ti gutópacabe ne gutoocabe ca xcuananaxhica’, lu xhi ra haxié’ nandá’ ne lu layú cadi xti’pe’cani; huaxa xtalepe’cani nga rudxiiba’cabecani lu ca ñaa o ti ndaa layú ra lidxi binni ra rudxiiba’cani (Tena et al., 2020). Huayaca dxiiña’ lá’ “estudios de establecimiento” ra ruzuhuaacabe ti ndaa ca yahahuiini’di’, nácani tobi ca neza ni nuu sica rudxiiba’cabe caadxi yagahuiini', bidxelacabe huaxié’ nga rindanicani ne riuu xcúcani, ngueruni rudiicabe diidxa' jmá neza nga gudxiiba’necabeni biidxi’ (Maldonado et al., 2017).
Sica raca ne xtalepe' cuananaxhi ndaani' guidxi Zaguita, ca yagaga' dunabepe' nga rusisacacabecani sicasi xiixa le’ nabani; ca cuananaxhi nanixe xti'cani, zánirucani runi napacani xtale vitamina C, nácacani xquendaró ca binni xti' xtalepe' guidxi (Maldonado et al., 2017); huaxa, nuu gui’chi' ra cá, ndaani' guidxi Lula’, riquiiñe’cani ti guianda ca guendahuará xti' ndaani', yubandaani’, [disentería] (Morelos), o sicasi xiixa ni gaca desinfectarné ra biruugu’ (Tena et al., 2020).
Pa qué huayolo’ ca cuananaxhi nanixe xti', gudiidu diidxa' lii golo’ laaca; ne pa ma’ gudolo’ laaca’ la, gudoro’ laaca'. Zanda guidxe’lu’ laaca’ luguiaa, ra rutoocabe ca ni naca xti' guidxi ni nacané ca guendabiaani'yooxho’.

Referencias
Traducción y voz en lengua Didxazá (Zapoteco, Istmo): Juchitán de Zaragoza
*yuunenisa@hotmail.com
Editor responsable: Enrique Scheinvar Gottdiener , escheinvar@gmail.com

Forma de citar:

Contreras-Ramírez M. y Gámez-Tamariz N. 2026. Nanche naxiñá, nanixe, naxiñá’
ne naihuiini’, ¿tu naca’?
(Zapoteco, Istmo; Guerra- N.). v.1.10 Cédulas del Jardín en lenguas originarias. https://www.cedulasdeljardin.mxcedula/IxMxJebOax/malpighiamexicana_zai accesado el 18 de junio de 2026
Esta versión: v.1.1
Versiones previas: Aún no hay versiones previas
Compartir esta cédula en tus redes
Licencia. Se concede permiso para copiar, distribuir y/o modificar este documento bajo los términos de la Licencia de Documentación Libre de GNU, Versión 1.3 o cualquier versión posterior publicada por la Free Software Foundation; sin Secciones Invariantes, Textos de Portada y Textos de Contraportada.
Visitas: 3    
Programación y mantenimiento

Enrique Scheinvar
Investigador por México, Secihti/JebOax
enrique.scheinvar@secihti.mx

Diseño web

Alma Lizeth Pérez Bautista
Servicio social, JebOax, 2023

Enrique Scheinvar
Investigador por México Secihti/JebOax, 2025

Licencia

Este software se distribuye bajo la Licencia Pública General de GNU (GPL) versión 3, lo que significa que es software libre: puedes usarlo, copiarlo, modificarlo y redistribuirlo bajo los términos de la licencia. El código fuente está disponible públicamente para fomentar la transparencia, la auditoría técnica y el desarrollo colaborativo.