Regresar   |  
Sácaxacabe naca’ ziña ne naca’ ni rususácacabe lu ca saa   |   Lengua Zapoteco, Istmo
Traducciones:
Sácaxacabe naca’ ziña ne naca’ ni rususácacabe lu ca saa
Didxazá (Zapoteco, Istmo)
Dioon salas-moralesiae
Nom RedList Cites
Flor de la montaña, Flor peine, Maíz viejo, guie’ bègú, maíz viejo, yag gubé

Sácaxacabe naca’ ziña ne naca’ ni rususácacabe lu ca saa

Didxazá
 
1 *geovannimtzguerra@gmail.comJuchitán de Zaragoza Jardín Etnobiológico de Oaxaca   |   2 Secihti/JebOax
Pa niru ganda nabaana, tidilu' ndaani' xquidxidu, Santo Domingo Tehuantepec (Guizii) Lula’, zuuya’lu’ laadu ca ni nabezadu ruaa guiigu' nápadu saa. Jmá que ti beeu nga rápadu saa, saa ni naca xquenda xquidxidu guidxizá. Rari’ nabezadu gunaa ne nguiiu ni ne xtale xhisaca racudu xhaba xquidxidu zeené ne ziné xtale tiee sicarú. Ca ni rusuchaahui’, saa ne guendaruyaa, ribidxica’ lii ne ca guereguí zudiica’ diidxa' lii ma’ chiguzulu saa. Lu saadi’ ca binni xaique, nguiiu (ca xuaana’) ne ca gunaa (xheela’ ca xuaana'), zuxaleca’ ruyaaca’ son bandaga (son [xti' ca] bandaga) 1 ne 2, ne lu naca’ rineca’ bandaga ziuula' ni rului’ sicasi espada; ca bandagaca, xhisaca saadi’, nácaca’ Dioon salas-moralesae Gut. Ortega & Pérez-Farr.
Ca binni nabeza lu ca ndaa guidxi rusuchaahui’ca’ saa ne ca yaganá’ ne ca bandaga xti' ca yaga rirooba’ ruaa guiigu' ne lu ca layú riaba biní; ne riquiiñe’ca’ ca “guie' xti' dani”, -zaca lá’ ca bandaga xti' cicada, pino, laurel- ni redanecabe lu ca ra jmá nasoo. Guiquiiñe’ ca guie' xti' dani rului’ni guendalisaa ni nápaca' binni xti' guidapa’ ndaa guidxi ne ca guidxi nuu lu ca dani, Santa Cruz Tenango ne Santiago Lachiguiri. Iza ne iza, ca binni ni nabezaca’ lu ca ndaa guidxi nuu ruaa guiigu', ribica’ caadxi nguiiu “los caballeros”, laaca’ nga ca ni rieca’ ricaaca’ ca guie' xti' dani, ne guereguí ne saa nga ruchagalú ca binni guidxi laaca' ra guibigueta’ca’. Rudiica’ ca guie'di’ ca xuaana' ne dagulisaaca’ rigannaca’ ca ndaa guidix napaca’ gaxha, ruzuhuadxica’ ra nuu ca yu’du’; ra guzuhuadxica’ “ca guie’que” riuuca’ ndaaya’ ne guxhubidó’ ne nisadxu’ni’ zaca ra chindaca’ lu ndaa guidxi ni chigaca xaique saadi’.
Zandaca nga lu xhi ca binni huala'dxi', biquiiñe'cabe, cícadadi’, tobi ca ni rudxibaluná’ ndi’ naca sica rabicabe laa, yag gubé (sica bibi’xhi’, lu diidxa' didxsá, didxazá xti' Santiago Lachiguiri) o guie’ begú (lu didxa’ diidxazá, didxazá xti’ guidxiyube’); zeedani lu diidxa' ni ná “guie' xti' dani”. San Miguel Tenango, guidxi chontal xti' Tehuantepec, ra ma' qué rini’di’cabe diidxa' huala’dxi', runibia'cabe laa sica “xubayooxho'”, ne ruzeete’cabe laa sica ñaca ti yaga rului’ ziña ni ribee xiixa sicasi ti niza. Ca binni huaniisi ruzetenala’dxi’ca’ lu ca xhiza chupa lategande bichii, ra qué nudii biní, gudoca’ almidón xti’ xpiidxi'ca’ ñu’cha’né xuba'; ne naca’ racani ne ra’gui’ni sicasica xuba' ra gaca' cuba, riquiiñe'ca' dé xti' pipe ra biquiiñe'ca’ guiuu, zandaca ne laani ruyubi’ca’ gaxhaca’ ca neurotoxina ni nápani.
Dioon salas-moralesiae nácani ti yaga sicasi arbusto ni napa xtale bandaga zuhuandí’, sacasi ca pino, ra laaca’ nibeeca’ guie' ribeeca' cono, nápaca' yaga nagola ne ngola ne zadxe’lu’ laaca' lu ni rabicabe selva baja ne lu neza rigudii ne bosque de encino, Guizii, Lula'si. Nabezani cue’ xhupa lisaa Cícada: D. oaxacensis ne D. merolae, huaxa rihuinicani ladeni ti ca xpandagani nácacani jmá ziuula' (bia’ chupa metro), naro’ba’ nga ca cono ni ribeeni (ca ngola rugaandaca’ chonna lategande bichii gadxe cm ne ca nagola bia' chupa lategande gaayu’ cm), napandu punta xti'ca', ra huaxie’ nabidxi que D. oaxacensis nga ra nabeza, huaxa jmá nabidxi ne nandá’ que D. merolae; riula’dxi’ guibani ra jmá nagana gaca' guiuucabe ra nuu xtale guié, bia' lu xhonno gayuaa ne ti guixhiaapa chupa gayuaa msnm.
Runi deru' binibia’ ca científico laani la, caru’di’ guini’cabe pa’ nuu guinitilúcani la o co’, ngueruni naquiiñe' nga guni estudiarcabe pabia’cani.

Referencias

  • Gutiérrez‐Ortega JS, Pérez‐Farrera MA, Sato MP, Matsuo A, Suyama Y, Vovides AP, Molina-Freaner F, Kajita T, Watano Y. 2024. Evolutionary and ecological trends in the Neotropical cycad genus Dioon (Zamiaceae): An example of success of evolutionary stasis. Ecological Research, 39(2), 131-158. https://doi.org/10.1111/1440-1703.12442.
  • Gutiérrez-Ortega JS, Pérez-Farrera MA, Chemnick J, Gregory TJ. 2021. A reassessment of Dioon merolae (Zamiaceae) leads to the description of Dioon salas-moralesae, a new cycad species from southeastern Oaxaca. Phytotaxa 528 (2): 093–110. https://doi.org/10.11646/phytotaxa.528.2.3
Traducción y voz en lengua Didxazá (Zapoteco, Istmo): Juchitán de Zaragoza
*yuunenisa@hotmail.com
Editor responsable: Enrique Scheinvar Gottdiener , escheinvar@gmail.com

Forma de citar:

Martínez-Guerra G. y Gámez-Tamariz N. 2026. Sácaxacabe naca’ ziña ne naca’ ni rususácacabe lu ca saa (Zapoteco, Istmo; Guerra- N.). v.1.10 Cédulas del Jardín en lenguas originarias. https://www.cedulasdeljardin.mxcedula/IxMxJebOax/meconfundenconpalmaysoylaprotagonistadelafiesta_zai accesado el 19 de junio de 2026
Esta versión: v.1.1
Versiones previas: Aún no hay versiones previas
Compartir esta cédula en tus redes
Licencia. Se concede permiso para copiar, distribuir y/o modificar este documento bajo los términos de la Licencia de Documentación Libre de GNU, Versión 1.3 o cualquier versión posterior publicada por la Free Software Foundation; sin Secciones Invariantes, Textos de Portada y Textos de Contraportada.
Visitas: 3    
Programación y mantenimiento

Enrique Scheinvar
Investigador por México, Secihti/JebOax
enrique.scheinvar@secihti.mx

Diseño web

Alma Lizeth Pérez Bautista
Servicio social, JebOax, 2023

Enrique Scheinvar
Investigador por México Secihti/JebOax, 2025

Licencia

Este software se distribuye bajo la Licencia Pública General de GNU (GPL) versión 3, lo que significa que es software libre: puedes usarlo, copiarlo, modificarlo y redistribuirlo bajo los términos de la licencia. El código fuente está disponible públicamente para fomentar la transparencia, la auditoría técnica y el desarrollo colaborativo.