Regresar   |  
Bianda, bianda, ti naxiñá’ ni rusianda   |   Lengua Zapoteco, Istmo
Traducciones:
Bianda, bianda, ti naxiñá’ ni rusianda
Didxazá (Zapoteco, Istmo)
cuachalalate, cuachalalá, cuachinala, macerán, mapicerán, matixerán, volador, yala guitu
Didxazá

Bianda, bianda, ti naxiñá’ ni rusianda

Didxazá
 
1 *dfilio76@gmail.comMagdlena Tequisistlán Jardín Etnobiológico de Oaxaca   |   2 Secihti/JebOax
Lu selva nabidxi xti' Zaguita -ra ca yagaga' riaadxa’ xpandagaca’ ra gueedaca’ nabidxi- rirooba’ ti yagaga' dunabepe' ribidxi guuya’cabe laa: napandu xti’xhi’ ne nazahui ne dxa' laza nanaande’ guidiladi, sica ñaca napa ti bichugayooxho’; huaxa dxagayaa nga ra guindisalu’ tobi ca lazaca, ¡xa'na' ribeelú xiixa naxiñá’, sica ñacape’ napa yagaga'ca rini!
Xtalepe' nga sica rabicabe yagaga'di’: cuachinala o cuachalalá ra Valles Centrales xti' Lula'; yala guitu ra guidxiyube’ Lula'; volador lu guidxi Puebla; muaxalaxlitli, Morelos; macerán, Guerrero; mapicerán, Jalisco; matixerán, Michoacán; ne cuachalalate nga sica jmá runibia'cabe lá lu xtale ndaa Guidxiro' Zaguita.
Ca dxidi’, guidiladini naca cuaana’ ni cadi nagana ridxelacabe laa lu ca luguiaa xti' guidubinaca Zaguita, huaxa guendariquiiñe’ni maca nuuni niru guedandá cá binnixtiá. Dxique ne yannadi’, xtale nga ca guidxi ni riquiiñe' ne rusisácacani: binnizá, mixtecos, purépechas, nahuas, wixaritari ne xcaadxiru’ jmá.
Diidxa' cuachalalate, zeedani lu diidxa' náhuatlcuachachalatli”,“cuáhuitl” yagaga' ne “chachacuachtic”, naraaya’… ngueruni zandaguienenu laa sica “yagaga' naraaya’”, runi nacuuxhu’ guidiladi 1. (Sotelo-Barrera et al., 2022).
Guidubi bia’ naca ca dxi ma' gudi'di', xtalepe' nga sica huaquiiñe’cabe guidiladi xti'ni. Lu siglo chii ne xhooopa' Francisco Hernández - médico ne naturalista xti' Nueva España— biluina’ni sica xiixa [“fría y secante”] ni zanda gusiá tumor. Ra gudi'di' xcaadxi siglo, Maximino Martínez guni' nácacani anticancerígena, antipalúdica ne [secante] ne bidiini ni guiandané fiebre tifoidea o malaria.
Lu medicina tradicional xti' guidxi Zaguita, rului' nácani ni ruyubinécabe guianda bia’ gande ne gaayu' guendahuará: sica gastritis ne úlceras, dxiña colesterol, riñón ne la’dxi’; ne zaqueca ti guiete guí ca ovario o gacaneni guiaxibeela ra bidxuí’. Ne xtalepe' nga sica riquiiñe' binnini: sica nisa (gue’cabe o ne xiixa ma' guixubini lu guidiládicabe) o sica dé guidxani ra biruugu’ ne ra huará guiduladi 1 (Sotelo-Barrera et al., 2022).
Huaxa cadi nácasini tradición, ciencia la ca rului’ xhisacani sica medicina. Lu guidiládinica nuu chupa compuesto ni huagului’ riquiiñe'ni rudxiiluni caadxi ca célula xti' cáncer lu guidiladi binni, ne nadipa'ni ti rindeteni ra dxaguí ne randa ruceezani qué guirooba’ ca bacteria ni runi guiuu xiixa infección ndaani' o ladi binni 1,2,3. (Piñon-Zarate et al., 2022, Oviedo-Chávez et al., 2004 y Sotelo-Barrera et al., 2022).
Cuachalalate (Amphipterygium adstringens) nácani ti yagaga' ni rugaanda gaca' bia’ chii metro nasoo, zuxale’ ca ná’ ni rigaaca' neza luguiá’, sica ñaca nuuca' cagaaca'. Nasiá ne napandu xti'xhi', Renda laza nanaande'; ne pa guindisalu' laa caadxi la, rihuini xiixa naxiñá', ra nirudo’ guindisalu’ laa, ribee ti resina naquichi' nadipaxhaata’ xho’. Yagaga'di' nápani yahahuiini' ngola ne nagola; xtubisi ca guie' nga ca ni rudii ca nagola ne ca ngola laa, bezahuiini’ guie' nga ca ni ribeeca’.
Lu xhi nisaguié nga rihuini ca guie' xti'ni, niru ra ma' guca fecundarcani la, xhoopa’ beeu nga rindaacani ra guedagacacani cuananaxhi; ca ndi’, nácaca' naguchi ne sica cápsula, ziuula’ca’ bia' chonna ne tapa cm ne ndaani'ca' nápaca' tobi o chupa biidxi’ gui’di’ lu ti ra nabata ni rului’ ti xhiahuiini’, naguchi-naxiñá’ (Sotelo-Barrera et al., 2022).
Ra galaca', ca cuananaxhi xti' qué rixele’di’ca’ xtubica', qué racaca’ gaxti' ra guiabaca'. Rachendú caadxi xpiidxi', huaxa lade ca nga, caadxisica’ nga racaca’ yahahuiini', ne caadxi ca yahahuiini'ca, caadxisica' nga ribánica’ ne racaca' yagaga' gula, gande bichii ne chupa lategande iza nga rindaa laaca’ ti chindaca' bia’ri'.
Lu naturaleza, rindanini lu ca ghixhiro’ nabidxi xti' pacífico mexicano, ruzuluni Nayarit ne rugaanda chindani Lula’- zaqueca cuenca xti' guiigu' Balsas-, lu ca layú nexhecue’ ra jmá nexhecue', bia' lu gaayu' ne lu ti guixhiaapa gaayu' gayuaa m., bia’ nivel xti' nisado' (Martínez-Salas et al., 2020).
La Unión Internacional para la Conservación de la Naturaleza (UICN), ruluiná’ nácani ti lisaa ni zanda guedaguninácabe. Ne ndi' la, nácani ti xtalepe' nga ca yagaga' huaniisi ni rática’ runi cadi neza rugácabe ca guidiládica’. Ne caadxi caadxicani nga nuucani, zuxalesaacani ne gatigá runiticani hábitat xti'cani (Martínez-Salas et al., 2020). Huaxa neca nácani tobi ca lisaa ca yagaga' medicinal jmá risaca ni nuu ndaani' guidxi Zaguita la, qué gápadini ni ti protección legal lu guidubinaca guidxi Zaguita.
Ti guiete lu guendarati xti' ca yagaga' runi cadi neza riga ca guidiladi ca yaga, rudiicabe diidxa' nisi guidiladi ca yagaga' ma’ gula nga guiaaxha, lu xhi nisaguié igaca’ (ra yagaga'ca ribigueta' ricaa xtipa) ne cadi tididi’ gande bichii % xquidiladi xti’xhi’ ni guiaaxha (Beltrán-Rodríguez et al., 2021). Rodríguez y colaboradores (2021).

Referencias
  • Beltrán-Rodríguez, L., Valdez-Hernández, J. I., Saynes-Vásquez, A., Blancas, J., Sierra-Huelsz, J. A., Cristians, S., ... & Bye, R. (2021). Sustaining medicinal barks: survival and bark regeneration of Amphipterygium adstringens (Anacardiaceae), a tropical tree under experimental debarking. Sustainability, 13(5), 2860. https://doi.org/10.3390/su13052860
  • Sotelo-Barrera M, Cília-García M, Luna-Cavazos M, Díaz-Núñez JL, Romero-Manzanares A, Soto-Hernández RM & Castillo-Juárez I. 2022. Amphipterygium adstringens (Schltdl.) Schiede ex Standl (Anacardiaceae): An Endemic Plant with Relevant Pharmacological Properties. Plants, 11, 1766. https://doi.org/10.3390/plants11131766
  • Oviedo-Chávez, I., Ramırez-Apan, T., Soto-Hernández, M., & Martınez-Vázquez, M. (2004). Principles of the bark of Amphipterygium adstringens (Julianaceae) with anti-inflammatory activity. Phytomedicine, 11(5), 436-445. https://doi.org/10.1016/j.phymed.2003.05.003
  • Piñón-Zárate, G., Reyes-Riquelme, F., Sánchez-Monroy, M. B., Velasco-Torrez, M., Martínez-Vázquez, M., Cárdenas-Monroy, C. A., ... & Castell-Rodríguez, A. E. (2022). Immunomodulatory properties of masticadienonic acid and 3α-hydroxy masticadienoic acid in dendritic cells. Molecules, 27(4), 145. https://doi.org/10.3390molecules27041451
  • Martínez Salas, E., Samain, M.-S. & Fuentes, A.C.D. 2020. Amphipterygium adstringens. The IUCN Red List of Threatened Species2020: e.T136749685A137375999. https://dx.doi.org/10.2305/IUCN.UK.2020-1.RLTS.T136749685A137375999.en. (consultado el 16 de marzo de 2025)
Traducción y voz en lengua Didxazá (Zapoteco, Istmo): Juchitán de Zaragoza
*yuunenisa@hotmail.com
Editor responsable: Enrique Scheinvar Gottdiener , escheinvar@gmail.com

Forma de citar:

Velasco-Filio D. y Gámez-Tamariz N. 2026. Bianda, bianda, ti naxiñá’ ni rusianda (Zapoteco, Istmo; Guerra- N.). v.1.10 Cédulas del Jardín en lenguas originarias. https://www.cedulasdeljardin.mxcedula/IxMxJebOax/cuachalala_zai accesado el 13 de junio de 2026
Esta versión: v.1.1
Versiones previas: Aún no hay versiones previas
Compartir esta cédula en tus redes
Licencia. Se concede permiso para copiar, distribuir y/o modificar este documento bajo los términos de la Licencia de Documentación Libre de GNU, Versión 1.3 o cualquier versión posterior publicada por la Free Software Foundation; sin Secciones Invariantes, Textos de Portada y Textos de Contraportada.
Visitas: 3    
Programación y mantenimiento

Enrique Scheinvar
Investigador por México, Secihti/JebOax
enrique.scheinvar@secihti.mx

Diseño web

Alma Lizeth Pérez Bautista
Servicio social, JebOax, 2023

Enrique Scheinvar
Investigador por México Secihti/JebOax, 2025

Licencia

Este software se distribuye bajo la Licencia Pública General de GNU (GPL) versión 3, lo que significa que es software libre: puedes usarlo, copiarlo, modificarlo y redistribuirlo bajo los términos de la licencia. El código fuente está disponible públicamente para fomentar la transparencia, la auditoría técnica y el desarrollo colaborativo.